Evaluarea dascălilor, misiune complicată. Salarizarea diferențiată a profesorilor în funcție de criteriile de performanță, la negocieri
0Sindicatele se opun de fapt salarizării diferențiate a profesorilor în funcție de criteriile de performanță, susțin experții în Educație. Aceștia au explicat pentru „Adevărul“ și care ar trebui să fie criteriile de performanță după care să fie evaluați și plătiți dascălii pentru ca România să aibă rezultate mai bune la examenele naționale.
Sindicatele din Învățământ au început negocierile cu Ministerul Educației pentru criteriile care vor sta la baza salarizării diferențiate a profesorilor. Amintim că pe 1 aprilie, Ministerul Educației anunța că a decis „constituirea unui grup de lucru” cu sindicatele, ca „să elaboreze proiectul de Metodologie privind salarizarea diferențiată a personalului didactic pe baza unor criterii de performanță”.
Aceste demersuri vin în contextul în care, în cadrul raportului „Consolidarea guvernanței învățământului preuniversitar din România”, elaborat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, printre cele 18 recomandări-cadru ale OCDE pentru continuarea reformei în România se numără și „revizuirea sistemului de salarizare a cadrelor didactice pentru a consolida legătura dintre performanță și recompensă și pentru a îmbunătăți transparența”, potrivit Federaţiei Sindicatelor Libere din Învățământ.
Practic, din sistemul de salarizare a cadrelor didactice lipsește evaluarea profesorilor, indiferent de modul în care s-ar realiza, fie prin performanța evaluată prin progresul școlar sau printr-un model de carieră didactică care să stimuleze competiția și eficiența. Astfel de criterii lipsesc de fapt din aproape tot sistemul bugetar, lucru care scade eficiența și favorizează corupția, potrivit experților.
„Nu pot să accept că un profesor care are 10 olimpici să fie plătit la fel cu unul în care toată clasa nu a luat Bacalaureatul. (…) Îi cer ministrei Deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în Învățământ. Nu ne putem aștepta ca doar mărind salariile să se întâmple o minune. Trebuie introduse criterii de performanță în funcție de care salariile vor crește”, spunea recent premierul Marcel Ciolacu.
Potrivit ministrei Educației, aceste criterii de salarizare pe bază de performanță pentru profesori sunt în lucru cu experții OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în vederea găsirii unui sistem multifactorial.
În 2016 au mai fost discuții despre introducerea unor criterii de performanță în învățământ, dar sindicatele au respins salarizarea pe bază de performanță
Cine nu vrea astfel de criterii
De altfel, fostul ministru al Educației Mircea Miclea a transmis că un salariu de 1.500-1.800 de euro ar atrage resurse umane de calitate.
„Cred că ar trebui să fie în jur de 1.500-1.800 de euro un salariu mediu net, atunci ar putea să atragă resursă de calitate, iar acest salariu să crească pe măsură ce apar competențe sau calități în modul în care se face predarea în școala respectivă și o dată cu avansul în carieră”, a spus Mircea Miclea.
Și Marian Staș, profesor la Harvard, consideră că acesta ar trebui să fie un salariu civilizat. Dar, „modelul actual e întreținut în mod cinic de către sindicaliști, pentru că asta le conservă lor puterea, adică mediocritatea, pentru că în momentul în care încep să răscolească lucrurile și să scuture corabia, evident că 80% dintre profesori vor fi dați în fapt ca fiind neprofesioniști așa cum ar trebui să fie”, a explicat Marian Staș pentru „Adevărul”.
Profesorul de matematică Ștefan Vlaston propune introducerea unui sistem de evaluare standardizat în educaţie, care să stea la baza salarizării şi avansării în carieră a profesorilor. Însă, și el susține că la toate acestea „se opun teribil sindicatele pentru că profesorii ar trebui să facă eforturi pentru a obține progres”.
„Nu vor așa ceva, pentru că vor ieși afară profesorii care vor să câștige bani fără să facă nimic. Foloase maxime cu eforturi minime. Competiția e mama calității. Păi, dacă ai același salariu, muncești sau nu muncești, același salariu primești. Dar la ora actuală nu poate fi dat afară un profesor din sistem, indiferent cât de prost ar fi, pentru că nu există în lege prevăzut mecanismul ăsta”, adaugă profesorul de matematică.
Bineînțeles că nu ar trebui să generalizăm, pentru că există și cadre didactice „cu pasiunea în sânge, care se ocupă de elevi, dar care-i proporția? Or fi 10%, or fi 20%?”, se întreabă Ștefan Vlaston.
„Singurul moment în care mai facem câte o evaluare este la Bacalaureat și la Evaluarea Națională, dar nici acolo nu știm cât se datorează meditatorilor. Pentru că aceiași profesori care la școală nu fac nimic fac la meditații”, adaugă acesta.
Cum poate fi măsurat progresul școlar
Ștefan Vlaston a sugerat implementarea unui sistem pentru a măsura progresul școlar. „După părerea mea, criteriul principal, dacă nu singurul, în esență, e progresul școlar al elevilor. Degeaba îmi zic mie unii profesori că vor să fie evaluați după propriile performanțe, nu după ale elevilor lor. Ce performanțe pot să evalueze altele dacă nu legate de progresul școlar al elevului?”, evidențiază el.
„Progres școlar înseamnă și dacă îi duci pe elevi de la 3 la 5. E vorba de statistică. Mulți mi-au spus, că sunt unii elevi mai slab pregătiți, alții sunt mai deștepți. În regulă, lucrăm cu statistică. Un profesor are 200 de elevi, din câte știu eu, nu pot să fie toți slabi, sunt și așa, și așa. Și atunci când faci media statistică a progresului școlar al unui elev, vezi și tu acolo efortul. Ai pornit cu ei de la media 3 la începutul anului, acestea sunt teste predictive. Și mai dai un test la sfârșitul anului, și compari notele. Au crescut sau nu au crescut? Deci există progres școlar dacă treci de la 3 la 5, dacă treci de la 5 la 7, dacă îi păstrez la 8, 9 tot progres școlar, dacă îi păstrez pe treapta de sus. Și există progres școlar cu minus, dacă vrei regres școlar, îi iei de la 6 și îi duci la 4”, completează expertul.
Pentru obiectivitate, profesorul de matematică propune crearea unor baze de itemi unitari, standardizați la nivel național, generarea evaluărilor cu ajutorul unor aplicaţii informatice pentru a putea realiza măsurarea progresului şcolar al elevilor.
„Fiecare bazin să aibă trei categorii: minimum, mediu și de aprofundare, iar calculatorul să aleagă câte o treime din fiecare. Testele ar trebui să fie grilă”, detaliază profesorul.
Inamovibilitatea profesorilor
Pe de altă parte, Marian Staș propune deschiderea pieței de resurse umane.
„Alternativa, sigur că e una pe care tot sistemul ăsta mediocru și toate sindicalismele și securismele și școala aservită politic nu ar accepta-o. Alternativa, din punctul meu de vedere, este deschiderea pieței de resurse umane, adică decentralizare comprehensivă, managerială, financiară, curiculară și de resurse umane. Cu alte cuvinte, extrasă toată povestea asta cu direcțiile județene și deschisă piața între școli. Creată piața de transfer și de mutare de personal între școli, coroborat cu un model de carieră didactică, care să fie cel care definește traseul următor al profesorilor”, explică profesorul.
Acesta consideră că un alt motiv esențial pentru scăderea performanței este „legumirea, înțepenirea pe post”. „Faptul că 40 de ani nu face decât același lucru, evident că faci din ce în ce mai prost, te plictisești și așa mai departe”.
„Ipocrizia de sistem este că atât timp va exista titularizare, adică inamovibilitate în sistem, a discuta despre performanță și salarizare pe baza de performanță este un nonsens. Este o ipocrizie majoră, esențială, structurală, sistemică, pentru că în momentul în care tovarășul profesor sau tovarășul profesoară devin inamovibili, adică se titularizează în sistem pe viață, s-a terminat cu orice factor stimulativ, cu orice element care ne stimuleze, să motiveze performanța. E firesc să fie așa”, a explicat Marian Staș.
De aceea propune un model de plan-cadru de carieră didactică pentru „ieșirea din mediocritate”, care arată ce ar putea face profesorii de-a lungul carierei atât din punct de vedere financiar, cât și educațional.
Gradația de merit, total diferită
Un prim pas care ar fi trebuit să stimuleze competiția între profesori este gradația de merit, care, în 2024, se schimbă conform Legii 198/2023, fără nicio legătură cu promisiunile din Raportul România Educată. Sporul de 25% din salariu, acordat pentru o perioadă de 5 ani pentru 16% dintre cadrele didactice din fiecare județ, va fi stabilit după noile reguli. Conform unei analize Edupedu.ro, aceste reguli nu reflectă intențiile enunțate în Raportul susținut de președintele Klaus Iohannis în iulie 2021.
Inițial, acest raport sublinia necesitatea unei evaluări periodice a competențelor profesorilor, care să promoveze competiția și să nu se bazeze doar pe vechimea în muncă. Noutățile în punctarea profesorilor în cadrul gradației de merit includ punctarea pe fișa de autoevaluare a participării profesorilor pro bono la simularea Evaluării Naționale și Bacalaureatului, precum și implicarea în organizarea acestora.
Se încarcă comentariile...
